[www.satululmu.com ]

Alinare în poezie

 (Tudor Plămădeală)

     La spectaculoasa sărbătoare,desfaşurată la Ulmu în duminica de 28 august 2011,poetul venise cu ochelari negri,însoţit de rude şi prieteni.Le auzea vocile,fără să le desluşească clar făptura.Tudor,văzu pentru prima dată lumina zilei la 24 iulie 1946,în timpul foametei.Părinţii,Irinarh şi Vera Plămădeală,înfloreau de fericire.Nu bănuiau că fiul lor peste ani va avea vedere slăbită şi îşi va alina durerea în poezie.

La sărbătoarea de pomină el le adusese consătenilor prima lui plachetă de versuri,întitulată expresiv ”Trunchiul ulmului bătrân”.Prima răbufnire poetică a dedicat-o satului natal.

            Crescuse arborele mare,

Călători au poposit,    

La umbra lui răcoritoare,

Cu mare drag s-au odihnit.

Sub coroana Ulmului acesta,

N-ar strica să-mi fac un pat,

Să-mi aduc aici nevasta,

Să construim,ba chiar şi-un sat.

Sătucul meu strălucitor,

Tu eşti perla ţării mele.

Cu oameni dragi şi muncitori,

Acoperit cu-n nor de stele.

Poezii sincere şi senine,îzvorate din adâncul sufletului,poartă titlurile”Basarabia”,”Botna”,”Mama”,”Mazâlii”,”Fîntâniţa”,”Puiul de cuc”,”În pădure”,”Garofiţa”,”Vioara” ş.a.Toate-s legate de meleagul natal şi faimoşii codreni.Cărţulia se încununează cu „Arborele genealogic al familiei Plămădeală”,descălecătoare pe vatra seculară Ulmu.

Poetul Tudor Plămădeală a făcut carte la ŞTP nr.6 din Chişinău,specializându-se în croitorie.După demobilizare din armată a muncit în atelierul de croitorie din Ulmu,apoi s-a angajat la Uzina de tractoare din Chişinău.Între anii 1970-1972 făcu studii la Colegiul de comerţ,specializarea”Contabilitate în comerţ”,după care deveni student la Facultatea de economie a USM.A lucrat contabil-şef în diferite întreprinderi,iar între anii 1981-1985 a fost preşedinte al sindicatelor Trustului de alimentare publică din sectorul Centru.”În legătură cu pierderea vederii în 2003 a fost nevoit să întrerupă ocupaţiile anterioare,dedicându-şi timpul liber poeziilor”.Soţia,Elisaveta Gavriliţă,e originară din Călăraşi,cresc un fecior.

Consătenii i-au oferit poetului începător o valdă şi emoţionantă primire.În ace zi memorabilă biblioteca satului s-a mai îmbogăţit cu un titlu de carte.